Stonehenge

Am auzit despre Stonhenge de la sora mea. Eram în generală și trebuia să fac un referat la geografie, despre ce anu.e exact, nu mai țin minte. Sora mea a venit cu ideea să scriu despre Stonehenge pentru că avea informația proaspăt întipărită în memorie, după ce văzuse un documentar. Pe vremea aia nu era internet și nici calculatoare nu aveam. Doar la școală, in cabinetul de informatică și chiar plăteam pentru orele alea. Ne învăța despre paint, word, excel, dar de cele mai multe ori ne jucam Hercule.

Să revin la Stonehenge...

Cred ca majoritatea ați auzit de misterioasele pietre de lângă Londra. Încă rămâne o enigmă cum s-a putut forma acel cerc, cu stânci înalte de 4m, late de 2m și grele de 40  de TONE!!! Tot o enigmă a rămas și motivul pentru care a fost construit sau ce tehnologie au folosit în anul 3000ÎH. 

Pietrele din cerc sunt aliniate cu apusul soarelui la solstițiul de iarna și cu răsăritul soarelui la echinocțiul de vară. Chiar aceste zile sunt speciale deoarece este permis accesul intre pietre al unui număr limitat de persoane. Se mai poate face cerere pentru tur special în alte zilele ale anului, însă, nu știu cât costă.

Unele dintre pietre ar fi aduse chiar și de la 300km distanță și au fost asezate de oameni ai unei civilizații care nu a lăsat niciun fel de scrieri. Unii spun că ar fi extratereștrii, alții că diavolul sau vrăjitorul Merlin.

Pe la 1900 un grup de druizi costumați cu robe ca de vrăjitori si bărbi false, sau dus și au reclamat pământul ca fiind al lor, au organizat o ceremonie de inițiere și au încheiat ziua cu o petrecere stropită din belșug cu vin. După ce s-au îmbătat criță, presa de la acel moment i-a ridicularizat și nimeni nu i-a luat în seamă. Adică nici măcar nu au fost trași la răspundere. 

Abia 70 de ani mai târziu autoritațile și-au dat seama că monumentul se distruge masiv, deoarece oamenilor li se dădeau ustensile pentru a ciopli puțin din piatră, pentru a fi păstrată drept suvenir. 

De asemenea se spune despre Stonehenge că energia emanată are puterea de a-ți reechilibra corpul și de a te scăpa și proteja de energiile negative. Eu sincer nu am simțit vreo diferența, probabil din cauză că sunt o persoană foarte echilibrată .... glumesc . 

Ce ziceți, merită o vizită? 

Am fost la Paris, am visat un vis cu...

Știți jocul ăsta? Când eram mici, împreună cu ceilalți copii de la bloc, jucam în fiecare seara "Am fost la Paris și am visat un vis". Visătorul spunea ce a visat iar noi trebuia să imităm cât mai bine, pentru a fi aleși noul visător. Mă rog, jocuri de copii. 

La Paris nu am fost cu vasul ci într-un city break acum câțiva ani, înainte de a arde Catedrala Notre-Dame.  Sărbătoream ziua mea și am stat 3 nopți. Eram cu o prietenă deci din start nu am vazut romantismul de care vorbește toată lumea. 

Parisul este printre puținele orașe care m-a lăsat rece și cu un gust amar. Vorbesc din propria experiență așa că vă rog să nu vă supărați.  

In primul rand hotelul era de o stea în loc 

de 3. Același lucru s-a întâmplat și la Roma, Malta și Grecia, așa că mare atenție când vă faceți booking pt hotel. Citiți cu atenție review-urile! Sunt foarte importante! 

Apoi atitudinea francezilor când te aud ca vorbești engleză. Noroc că am studiat 11 ani de franceză la școală și am reușit să mă  înțeleg cu ei cât de cât.  Nepracticând franceza, îmi gasesc mai greu cuvintele și mă simt retardată, de asta prefer sa turui in engleza. 

Daca ceri ajutor pentru direcții  unii francezi  nici nu te bagă in seamă, iar alții îți vorbesc de parcă ești ultimul cerșetor. Aceeași experiență am avut-o și în Corsica, deci, tind să cred că așa sunt ei crescuți.  Fără cei 7 ani de acasă, aș zice eu. 

Obiectivele turistice la foarte mare distanță între ele. Țin minte că trebuia să schimbam multe trenuri/metrouri să ajungem la Eiffel Tower sau Luvru, Sacre Coer și  Notre-Dame. 

Și o întâmplare amuzantă: 

Dragii noștri conaționali, cu alba-neagra, undeva pe lângă Basilica Sacre-Coeur, prinseseră 2 turiști la jecmanit. Până să ne apropiem de ei, turiștii pierduseră vreo 200€ și încă mai pariau in speranța de a-și recupera banii. 

Mie plăcându-mi jocurile de atenție, având și avantajul ca de multe ori când eram copil mergeam în piață cu tata și căscam gura la alba-neagra, m-am oprit puțin să văd ce se întâmplă.  Când am auzit că sunt in pierdere 200€ și mai sunt și turiști, am încercat să-i ajut. Le ziceam unde este bila, iar ei spuneau ca mine. 

Si-au recuperat oamenii 150€, după care țiganii mi-au zis ca trebuie sa le dau bani dacă vreau sa deschid gura, dacă nu : "întinde-o de aici + o înjurătură de mama" în cea mai pură română și vizibil iritați. Bineînțeles că am plecat dar nu înainte de a-i sfătui pe turiști să plece de acolo dacă nu vor să rămână lefteri. 

In afara de aceste experiențe negative, Parisul este interesant. Îmi plac clădirile ornate cu auriu, care la apus dau o altă față orașului. 

Mi-a plăcut foarte mult zona Montmartre unde este foarte boem, mulți pictori și artiști locuiesc și se întâlnesc în această zonă.  Vederea asupra orașului de sus de la Sacre Coeur chiar merita urcatul tuturor treptelor (se poate lua și un fel de lift/trenuleț dar eu am preferat mersul la picior). 

Mi-a plăcut foarte mult muzeul Luvru, am vazut-o pe Monalisa de la distanță, am vazut picturi ale celor mai celebri artiști, statui ireal de bine realizate, tronul lui Napoleon și multe altele. Tot ce pot spune este ca la Luvru ar fi ideala o pereche de role! Este imens și sunt foarte multe de văzut! 

Bineinteles, priveliștea de sus din Turnul Eiffel face toți banii! De acolo  chiar poți vedea tot Parisul. Un sfat pentru domni: Nu vă cereți iubita de soție la Paris, este cliseic. Trei persoane erau cerute în acelasi timp.... cred ca puteți fi mai originali de atât. 

Micul dejun a fost delicios in fiecare zi, dar și restul meselor. Francezii chiar gatesc bine și au și vin bun. Trebuie să încercați rața și cartofii gratinați. 

Per total in mare, cam asta a fost experiența mea cu Parisul. Un oraș frumos, dar nu aș vrea să-l mai văd încă o dată. Și nu o să mă auziți spunând asta prea des! 

Londra - Notting Hill Carnival

M-am gandit sa incep cu o postare despre Londra.

Poate stiti sau nu, am locuit in Londra o lunga perioada. Stiu sigur ca am ajuns acolo la sfarsitul lui August doua mii si ceva, nu mai tin minte exact.
Chiar daca a trecut foarte mult timp de atunci inca imi amintesc ce extaziata eram in autobuz in drumul de la aeroport spre noua mea casa.

Eram incantata de tot ce vedeam, mai ales de autobuzele etajate si condusul pe partea gresita! Pentru mine Londra era tot ce imi dorisem vreodata, nu credeam ca voi mai pleca de acolo.
Dar, timpul a trecut, planurile si dorintele s-au schimbat, iar eu am ajuns sa calatoresc cat nu am crezut ca o voi face vreodata.

Cum spuneam, abia ajunsa in Londra, putin pierduta in spatiu si zilnic la un pas de a fi lovita de masina (mi-a luat ceva timp sa ma obisnuiesc cu traficul venind din directia gresita), ieseam sa explorez cat mai mult. Din pacate, cumva am ratacit memory card-ul cu majoritatea pozelor, dar totusi mai am cate ceva.

Astazi am dat peste o stire care zice ca pentru prima data in istorie, din 1966, carnavalul, care aduce 2.5 milion de oameni pe stazile Kensington-ului, va fi anulat, din cauza pandemiei. Notting Hill Carnival, este unul dintre cele mai mari festivale stradale alea lumii si este un eveniment foarte important pentru cultura Black British.

Asa ca m-am gandit sa va spun ce pierdeti, in caz ca doreati sa mergeti.

Carnavalul se intinde pe o distanta de 2 zile, prima fiind destinata copiilor, iar cea dea 2-a, adultilor. Se face tine parada costumelor, se tine o bataie in ciocolata, o bataie in prafuri colorate si tot felul de activitati distractive.

 Am avut ocazia sa particip si eu 3 ani la rand si pot spune ca e ceva ce ar trebui facut o data in viata. Acestui carnaval nu ii lipsesc carele alegorice, muzica de diverse tipuri, dar toate cu iz caraibbian, mancarea buna - peste tot veti gasi jerk chicken(pui condimentat in stil Caraibbian) proaspat fript,  multa voie buna si distractie. In jur de 9000 de politisti sunt pe strazile pe unde se tine carnavalul, pentru a se asigura ca totul este in regula. Nu va imaginati ca este ca la noi, nimeni nu da amenzi, nimeni nu spune nimic, doar se asigura ca nu se isca scandaluri. Ba chiar si danseaza, se distreaza si fotografiaza cu turistii putin ametiti de Bahus.
Toata petrecerea se termina in jur de ora 9 seara, petrecaretii se indreapta spre casele lor, iar in urma raman tone de gunoaie, care se fac nevazute in cateva ore. La 2 milioane de oameni ametiti de bautura va dati seama ca nu ar putea ramane curatenie

Ce este Phototrinus?

Buna! 

Nici nu stiu cum sa incep, cred ca ar trebui prin a ma prezenta. 

Eu sunt Violeta si sunt din Galati. Imi place sa calatoresc si sa fotografiez orice altceva in afara de propria persoana. De aici a venit si numele blogului : Photo - fotografie ; Trinus- vine din latina si inseamna excursie .... Photrinus = fotografii din calatorii.

Inca din frageda copilarie eram fascinata de poze. Cand mergeam in vizita la cineva, imi tranteau un vraf de poze in brate si stateam cuminte. Stiau ca voi petrece mult timp analizand si observand fiecare delatiu. 

 

Au mai trecut cativa ani si in clasa 1 fiind, am plecat aproape toti colegii impreuna cu invatatoarea, la Sinaia, in excursie pentru un weekend. Acea excursie a fost prima mea iesire din judet, prima data departe de parinti, prima data cand am realizat ca eu vreau sa vad si mai multe locuri. Eram atat de fascinata de munti, de brazii inalti de care citeam doar in povesti sau de peisajele ca de basm. Era iarna si ninsese si Sinaia era spectaculara. Tin minte ca prima oprire a fost la Castelul Peles, pe care il gasesc fascinant si in ziua de azi, si a doua, sus la cota 2000, unde batea vantul foarte tare si era ger. In acel moment am realizat ca mie nu imi place frigul! 

Am tinut sa va mentionez toate aceste mici detalii pentru ca sunt importante pentru mine. Dupa cum ati citit in prima mea excursie am avut o revelatie! Glumesc, doar ca pana in clasa a 8-a nu am mai ratat nicio excursie cu scoala, deci ceva s-a intamplat. 

Acum ca stiti cate ceva despre mine, cred ca e timpul sa va spun ce veti gasi aici. Veti gasi cam tot ce imi trece mie prin cap, mai ales cand calatoresc. Lucrez pe un vas de croaziera, deci ma plimb putin. 

In general mi-am propus sa vorbesc despre locurile in care ajung, sa vi le fac cunoscute prin prisma mea. Voi fi cat se poate de sincera, va fi strict opinia mea si sper eu, sa va ajute intr-un fel. Voi recomanda doar locuri in care am fost, in care am mancat, prin care m-am plimbat. 

Sper sa va placa! 

Pentru sugestii si propuneri nu fiti timizi sa imi lasati ideile voastre in comentarii!