luni, 11 mai 2020

Am fost la Paris, am visat un vis cu...

Știți jocul ăsta? Când eram mici, împreună cu ceilalți copii de la bloc, jucam în fiecare seara "Am fost la Paris și am visat un vis". Visătorul spunea ce a visat iar noi trebuia să imităm cât mai bine, pentru a fi aleși noul visător. Mă rog, jocuri de copii. 
La Paris nu am fost cu vasul ci într-un city break acum câțiva ani, înainte de a arde Catedrala Notre-Dame.  Sărbătoream ziua mea și am stat 3 nopți. Eram cu o prietenă deci din start nu am vazut romantismul de care vorbește toată lumea. 

Parisul este printre puținele orașe care m-a lăsat rece și cu un gust amar. Vorbesc din propria experiență așa că vă rog să nu vă supărați.  

In primul rand hotelul era de o stea în loc 
de 3. Același lucru s-a întâmplat și la Roma, Malta și Grecia, așa că mare atenție când vă faceți booking pt hotel. Citiți cu atenție review-urile! Sunt foarte importante! 
Apoi atitudinea francezilor când te aud ca vorbești engleză. Noroc că am studiat 11 ani de franceză la școală și am reușit să mă  înțeleg cu ei cât de cât.  Nepracticând franceza, îmi gasesc mai greu cuvintele și mă simt retardată, de asta prefer sa turui in engleza. 
Daca ceri ajutor pentru direcții  unii francezi  nici nu te bagă in seamă, iar alții îți vorbesc de parcă ești ultimul cerșetor. Aceeași experiență am avut-o și în Corsica, deci, tind să cred că așa sunt ei crescuți.  Fără cei 7 ani de acasă, aș zice eu. 
Obiectivele turistice la foarte mare distanță între ele. Țin minte că trebuia să schimbam multe trenuri/metrouri să ajungem la Eiffel Tower sau Luvru, Sacre Coer și  Notre-Dame. 
Și o întâmplare amuzantă: 
Dragii noștri conaționali, cu alba-neagra, undeva pe lângă Basilica Sacre-Coeur, prinseseră 2 turiști la jecmanit. Până să ne apropiem de ei, turiștii pierduseră vreo 200€ și încă mai pariau in speranța de a-și recupera banii. 
Mie plăcându-mi jocurile de atenție, având și avantajul ca de multe ori când eram copil mergeam în piață cu tata și căscam gura la alba-neagra, m-am oprit puțin să văd ce se întâmplă.  Când am auzit că sunt in pierdere 200€ și mai sunt și turiști, am încercat să-i ajut. Le ziceam unde este bila, iar ei spuneau ca mine. 
Si-au recuperat oamenii 150€, după care țiganii mi-au zis ca trebuie sa le dau bani dacă vreau sa deschid gura, dacă nu : "întinde-o de aici + o înjurătură de mama" în cea mai pură română și vizibil iritați. Bineînțeles că am plecat dar nu înainte de a-i sfătui pe turiști să plece de acolo dacă nu vor să rămână lefteri. 
In afara de aceste experiențe negative, Parisul este interesant. Îmi plac clădirile ornate cu auriu, care la apus dau o altă față orașului. 
Mi-a plăcut foarte mult zona Montmartre unde este foarte boem, mulți pictori și artiști locuiesc și se întâlnesc în această zonă.  Vederea asupra orașului de sus de la Sacre Coeur chiar merita urcatul tuturor treptelor (se poate lua și un fel de lift/trenuleț dar eu am preferat mersul la picior). 
Mi-a plăcut foarte mult muzeul Luvru, am vazut-o pe Monalisa de la distanță, am vazut picturi ale celor mai celebri artiști, statui ireal de bine realizate, tronul lui Napoleon și multe altele. Tot ce pot spune este ca la Luvru ar fi ideala o pereche de role! Este imens și sunt foarte multe de văzut! 
Bineinteles, priveliștea de sus din Turnul Eiffel face toți banii! De acolo  chiar poți vedea tot Parisul. Un sfat pentru domni: Nu vă cereți iubita de soție la Paris, este cliseic. Trei persoane erau cerute în acelasi timp.... cred ca puteți fi mai originali de atât. 

Micul dejun a fost delicios in fiecare zi, dar și restul meselor. Francezii chiar gatesc bine și au și vin bun. Trebuie să încercați rața și cartofii gratinați. 

Per total in mare, cam asta a fost experiența mea cu Parisul. Un oraș frumos, dar nu aș vrea să-l mai văd încă o dată. Și nu o să mă auziți spunând asta prea des! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

St. Croix, un loc de o frumusețe aparte şi încărcat de istorie

Spre rușinea mea, nu mai auzisesem niciodată de St. Croix. Pana sa aflu ca vom merge pe aceasta micuța insulă, nici nu știam că există p...